• Osteocondroză merge sală pentru

    Ruptura completa a ligamentelor gleznei



    Modelul unic al gleznei face articulatia foarte stabila. Deseori durerea resimtita de pacient in timpul unei intinderi de ligamente este mult mai intensa decat in cazul rupturii, deoarece ruptura este insotita de distrugerea receptorilor durerii. Una dintre cele mai studiate entorse este cea a ligamentelor incrucisate ale genunchiului. Meniscul este stratul subtire de cartilagiu sub forma unui disc, aflat intre tibie si femur. Dar este mult mai mult decat o simpla balama, glezna este formata din mai multe structuri importante.
    In plus, leziunile grave pot produce ruptura completa a ligamentulului, situatie in care pacientul nu va mai putea sa deplaseze zona afectata fara asistenta. Entorse de glezna gradul II – sunt insotite de o ruptura mai mare de ligamente ( dar nu totala), cu echimoze la nivelul gleznei, edeme si dureri moderate • Entorsa la glezna gradul III – are loc ruptura completa a ligamentului talo- fibular, cu echimoze severe. Lezarea ligamentelor laterale de la nivelul gleznei se produce prin supinatia extrema a piciorului, ligamentele putand in acest fel fi intinse, rupte partial sau purte total. Chiar si o ruptura completa de ligamente se poate vindeca fara interventie chirurgicala, cu conditia ca glezna sa fie imobilizata in mod adecvat. Articulatia gleznei este cea mai afectata, urmate de cea a genunchiului si cea a umarului. Introducere Articulatia gleznei este ca o balama.
    Meniscurile se rup de regula longitudinal, aceasta ruptura mergand de la simpla fisura pana la ruptura completa. Fractura de glezna semnifica faptul ca unul sau mai multe oase care alcatuiesc articulatia gleznei se fractureaza( cel mai frecvent fiind vorba despre fractura maleolei tibiale), este posibil ca pe langa aceste fracturi, sa existe si rupturi asociate ale ligamentelor. O separare > 5 mm sau un spațiu clar între tibie și fibulă la individul adult este semn sigur de diastazis, necesitând reducere și fixare cu un șurub până la vindecarea ligamentelor. Fiecare genunchi are doua meniscuri. Ruptura totală a ligamentului cu umflare pronunțată, hematom și durere. Deoarece simptomele de entorsa a gleznei se confunda deseori cu o luxatie sau cu o fractura, trebuie precizat de la inceput ca diferenta este urmatoarea: Entorsa de glezna este o afectiune in care se produce doar supraintinderea ligamentelor sau ruptura lor fara ca oasele de care acestea sunt prinse sa paraseasca articulatia.
    Ruptura de ligamente este o conditie mai frecvent intilnita la articulatia genuchiului si a gleznei, doua articulatii intens suprasolicitate. 9) ruptura sindesmozei tibio- fibulare distale: ea poate apărea și ca traumatism izolat. Articulatia trebuie sa fie stabila pentru a sustine greutatea corporala de 1, 5 ori cand persoana merge si de opt ori cand persoana alearga.

    Aceasta este o entorsa dizabilitanta. Entorsa gleznei ( glezna scrantita) este cea mai intilnita si necesita un timp de vindecare mai indelungat chiar decit o fractura a oaselor regiunii. Leziunile ligamentelor gleznei se împart în 3 grade de severitate:. Leziunile ligamentelor genunchiului sunt, fara indoiala, cele mai severe, dureroase si debilitante.

    În cazul gleznei normale, spațiul tibio- fibular este rareori > 4 mm. Ruptura completa a ligamentelor gleznei. Pierderea funcției gleznei, precum și mișcări și instabilitate anormale, pronunțate, sângerare internă, fără capacitate de suport al greutății. Acestea absorb mare parte a presiunii puse pe genunchi, fiind adesea lezate in cursul traumatismelor. Daca glezna se deplaseaza in exterior miscarea devine imposibila, orice tentativa fiind insotita de dureri puternice. De asemenea, uneori, o glezna cu o ruptura veche de ligamente poate fi functionala la cel mai inalt nivel, datorita tendoanelor din jurul gleznei ce contribuie la mentinerea stabilitatii in miscare. Ruptura de ligamente in cazul genunchiului ( ligamentul cruciat anterior) poate fi dureroasa si debilitanta, schimband pentru totdeauna modul de viata al pacientului.


    Patomorfologia cărții de artrită reumatoidă